Este un fapt bine stiut ca noi cunoastem numele purtate de diferite personalitati din cadrul societatii geto-dace exclusiv prin intermediul scrierilor din antichitate in lucrarile unor eruditi ai lumii vechi, ca Diodor Sicilianul. Strabon, Dio Cassius. Frontinus, Iordanes s.a., opere in care sant relatate evenimente petrecute in Dacia preromana, figureaza nume de rezonanta ale marilor barbati ai poporului geto-dac: Dromichiates, Burebista. Deceneu, Corilus, Duras, Decebal. Diegis. Vezina etc.
Pana relativ de curand, prin sapaturi arheologice erau aduse la lumina importante si diversificate urme de cultura materiala ale stramosilor geto-daci, insa acele vestigii nu ofereau informatii din al caror continut sa putem afla si alte nume de conducatori ai Daciei, fata de cele transmise prin intermediul izvoarelor literare. O prima „rupere a traditiei” s-a intamplat prin descoperirea la Sarmizegetusa Dacica (Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara) a unui vas din lut ars pe care era imprimat, prin stampilare in pasta cruda a recipientului, textul foarte mult comentat de atunci incoace: Decebalus per Scorilo.
Acel succint text, scris cu litere ale alfabetului latin, oricat de senzational era intre celelalte vestigii materiale dacice, nu facea decat sa reconfirme doua din numele deja cunoscute din izvoarele scrise: cel al regelui erou, precum si numele unui antecesor al lui Decebal, Scorilo, care in sursa literara fusese consemnat Corilus.
O alta descoperire, oarecum similara — intrucat textul a fost imprimat tot in pasta unui vas inainte de arderea acestuia — s-a inregistrat relativ de curand pe santierul arheologic de la Ocnita, judetul Valcea. Cercetand un grup de cetati dacice situate pe cateva dealuri din Valea Oltului, punct fortificat despre care se presupune ca a fost centrul tribal al dacilor buri, arheologii au recuperat trei fragmente din gatul unui vas de provizii (chiup) pe care este scris cu litere grecesti textul: Basileus Thiamarcus epoei. (Regele Thiamarcus a facut (vasul)).
Astfel, pentru intaia data e adus la lumina prin intermediul arheologiei numele unui rege din Dacia, neconsemnat in nici un izvor informational literar. Thiamarcus a fost deci unul dintre regii formatiunilor locale din cursul secolului al II-lea i.e.n. din a caror unificare Burebista a faurit statul unitar si independent geto-dac. In calitatea sa de potentat politic, Thiamarcus era si proprietarul unui atelier de confectionare a vaselor de lut, recipiente pe care se imprima ca marca de olar, numele proprietarului.
Deci Thiamarcus a fost rege al dacilor buri, iar resedinta sa era fortificatia principala de la Ocnita, identificata ipotetic cu Buridava, asezarea ce figureaza pe harta geografului antic Ptolomeu printre „orasele” Daciei.
RSS