Cum va fi aratat acel stralucit barbat, care, acum doua milenii, ridicandu-se dintre ai lui, a unit triburile geto-dace, faurind un imperiu dacic? Care vor fi fost insusirile lui morale si fizice?
Documentele vremii nu spun nimic despre acest lucru sau cele care spun s-au pierdut, in schimb in cele ramase se fac aprecieri admirative despre faptele si izbanzile sale si ale neamului sau, ceea ce obliga sa credem ca BUREBISTA avea neobisnuite virtuti ostasesti, politice si diplomatice.
BUREBISTA - REGELE REGILOR DACI
Strabon, contemporan cu marele rege dac, spune:
„Burebista, barbat get, luand conducerea neamului sau, prin abstinenaa si ascultare de porunci, a ridicat pe oamenii acestia, asa incat, in numai cativa ani, a intemeiat o mare imparatie si a supus getilor pe aproape toti vecinii; ba a ajuns sa fie temut chiar si de romani pentru ca trecea Istrul fara frica, pradand Tracia pana in Macedonia si Iliria, iar pe celsii cei ce se amestecasera cu tracii si iliriii - a pustiit cu totul, iar pe boii de sub conducerea lui Cristasiro, precum si pe taurisci i-a nimicit cu desavarsire”
Burebista a fost un rege pe masura cerintelor si virtutilor neamului sau, geto-dacii, care reprezinta ramura nordica a marelui popor trac, care la randul sau are radacini adanci in spatiul carapato-danubiano-pontic. Despre traci Herodot spune: „Neamul tracilor este cel mai numeros din lume dupa cel al inzilor. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei ,el ar fi de nebiruit si cu mult mai puternic decat toate neamurile. Dar acest lucru este cu neputinta si niciodata nu se va infaptui. De aceea sunt acestia slabi”
Statul dac ,sub BUREBISTA a fost rezultatul dezvoltarii vietii materiale si spirituale, prelucrarea fierului, roata olarului, olaritul in sine, agricultura practicata intens si organizat desi cunoscute din vechime, acum au luat o deosebita amploare. Ca dovada a acestor dezvoltari este si sporirea populatiei, cand pe langa cresterea numarului de localitati se pot observa si infiintarea unor asezari de tip protourban - centre militare, religioase, politice pe care dacii le numeau in limba lor DAVA.
Lumea geto-daca se caracteriza prin continuitate, particularitate transmisa si romanilor. Izvoarele istorice, la care se adauga numeroase marturii arheologice, vorbesc de existenta, inca din veacurile precedente, a unor capetenii iscusite: DROMIHETE (300), OROLES (sec.2 i.Ch.), RUBOBOSTES (sec.2 i.Ch.) si altii nenumiti care in fruntea ostirilor dace au infruntat pe scisi, perti, germani, celti, romani. in preajma crearii statului dac condus de BUREBISTA, existau 4 mari uniuni de triburi, care aveau moneda proprie, cu o arie de raspandire foarte mare de la Morava (rau ce desparte Moravia de Slovacia) si pana la Bug si Olbia si din Rodopi pana la Vistula. Dezvoltarea interna a societatii geto-dace ajunsese la un stadiu ce impunea trecerea la un sistem de organizare sociala superioara. BUREBISTA ,prin marea sa opera de unificare ,a raspuns acestei cerinte istorice, intemeind un stat centralizat, puternic pe care l-a condus timp de 4 decenii!
Unirea triburilor geto-dace a fost posibila datorita premiselor etnice, culturale, lingvistice, spirituale si geopolitice. Unitatea etno-lingvistica este explicit aratata de autori antici (Strabon, Sallustius, Trogus Pompeius, Cassius Dio) iar Ptolemeu din Alexandria in „indreptar geografic” mentioneaza cateva triburi dace (albocensi, buri, costoboci, piefigi, ratacensi, saboci) iar poemul anonim „Mangaierea Liviei „consemneaza tribul dacilor apuli.
Unitatea religioasa se baza pe credinta in acelasi zeu ZAMOLXE si pe credinta in nemurire a tuturor tracilor si era de asemenea intarita de prezenta pe tot teritoriul locuit de geto-daci a anahoresilor numiti KAPNOBATAI si KTISTAI. Caile unirii sunt doar doua: pe calea diplomatiei, care a strans in jurul lui Burebista acele capetenii care au inteles necesitatea unei singure autoritati politice si calea razboiului, a armelor pentru cei ce incercau sa-si pastreze privilegiile regionale. Exista posibilitatea ca insusi Burebista sa fi condus cetele geto-bastarne care l-au infrant pe C. Antonius Hybrida in batalia de langa Histria.
Dupa ce a reusit sa unifice triburile geto-dace si le-a impus disciplina si respectul fata de legi, BUREBISTA si-a consolidat statul si si-a extins stapanirea, folosind iscusinta sa militara, politica si diplomatica, a distrus puterea celtilor, pana in Slovacia, apoi a cucerit orasele grecesti de pe coasta de vest si de nord a Marii Negre de la Apollonia (Szopol - Bulgaria) pana la Olbia (la limanul Bugului). Intr-un timp relativ scurt, marele rege, a izbutit sa intemeieze un mare regat care se intindea spre vest si nord-vest pana la Dunarea de mijloc si Morava, spre nord pana la Carpatii Padurosi spre est pana la Bug si Marea Neagra iar spre sud, peste Dobrogea, pana in Balcani. Toate partile locuite de geto-daci, de la cursul superior al Dunarii pana la mare, formau un adevarat imperiu getic, asa cum il numeste Strabon, putand ridica la lupta, potrivit aceluiasi autor, o armata de 200000 de oameni, cifra impresionanta pentru acele timpuri!
Primele expeditii organizate de Burebista asigura flancul estic si sud-estic al regatului sau, intre Carpati si Nistru unde ii supune pe bastarni si ii infrange pe scisi apoi se ocupa de orasele traco-celtilor scordisci. Urmeaza apoi campania impotriva oraselor grecesti de la Pont. Se supun fara lupta: Tyras, Tomis, Callatis, Dyonisopolis, Apollonia in timp ce Olbia, Histria, Odessos si Mesembria sunt atacate violent si supuse. Expeditiile apusene au ca scop asigurarea flancului vestic, unde dupa celto-tracii scordisci din SV, sunt atacate triburile celtice ale Boiilor si Tauriscilor din NV.
Stapanind o Dacie asa de mare si puternica, BUREBISTA a intervenit si in politica Romei, care stapanind acum Macedonia constituia un pericol pentru statul dac. Pentru a preantampina un atac roman, BUREBISTA a luat partea lui Pompei in confruntarea acestuia cu Cezar. Dupa batalia de la Dyrrachium (Durazzo, Durreo - Albania), regele dac a trimis invingatorului o solie cu misiunea de a negocia o alianta. Regele Daciei oferea lui Pompei ajutor militar in schimbul recunoasterii de catre acesta a cuceririlor sale. Dar inainte ca oastea daca sa ajunga la locul bataliei, teatru de lupta aflat la o asa mare distanta, Pompei a fost invins de Cezar in batalia de la Pharsala. Cu toate acestea amenintarea getica a continuat sa produca ingrijorare la Roma, incat insusi Cezar se pregatea sa porneasca asupra Daciei, in fruntea unei mari armate pe care o concentrase in Macedonia. Planul nu a mai fost pus in aplicare deoarece in 44 i.Ch. Cezar este asasinat in senat.
In ce priveste politica interna, sub marele rege dac se stabilesc norme juridice si etice prin indemnarea la sobrietate si abstinenta si desigur prin puterea exemplului. Noul mod de viata are ca centru spiritual Muntele sfant KOGAION dar s-au mentinut si incintele sacre locale. Pe plan local, Burebista mentine in conducere pe sefii de trib locali care s-au supus, in timp ce pe plan central recruteaza oameni noi, insarcinati cu administrarea activitatilor productive, strangerea darilor si supravegherea muncilor obastesti. Astfel se realizeaza sistemul de fortificatii din muntii Surianul intre vaile Sebesului, Muresului, Streiului si Jiului, cuprinzand cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Banita, Capalna, Cugir si Varful lui Hulpe. Exista trei tipuri de cetati astfel construite:
- Cetati de piatra ecarisata (blocuri de calcar fasonate)
- Cetati de piatra nefasonata legate cu lut
- Cetati simple de pamant si lemn.
Teama ca armatele lui BUREBISTA ar putea ocupa provinciile romane a continuat sa ingrijoreze Roma. La un moment dat s-a raspandit zvonul ca dacii au invadat Macedonia, obligand senatul roman sa trimita o delegatie la fata locului pentru a cunoaste adevarul. Marc Antoniu, fostul adjunct a lui Cezar, s-a folosit de zvonurile care circulau pentru a obtine conducerea unei mari armate - lucru initial refuzat de senat - in vederea unei confruntari cu ostile lui BUREBISTA. Odata ajuns la comanda, Marc Antoniu, si-a adus armata in Italia si a pornit al doilea razboi civil.
Statul geto-dac intemeiat de BUREBISTA, prima formatiune politica de asa amploare atat in istoria noastra cat si printre primele in Europa, a avut o puternica inraurire asupra urmasilor, favorizand o intensa circulatie economica si o rapida raspandire a formelor culturii geto-dacice in tot arealul stapanit de marele rege, contribuind prin marea opera politica a lui BUREBISTA la formarea unui statornic indemn la unitate si independenta, atat de necesara, deziderat implinit de-a intregul abia 1842 de ani mai tarziu.
NUMELE MARELUI REGE
Textele antice si marturiile epigrafice cu privire la BUREBISTA sunt putine si nici macar toate nu sunt in deplin acord cu numele sau. Ele ni l-au transmis ortografiat in diferite variante. Astfel in textul lui Strabon, il gasim mentionat de 4 ori. Cel mai des folosit este BUREBISTAS. in unele manuscrise intalnim insa Burebistas apoi Boirebistas si chiar Beirebistas. in inscriptia dedicata de dionysopolitani lui Acornion numele figureaza in doua feluri: in randul 22 in grafia Burebista si in randul 33 apare sub forma Burabeista. Forma Burebeistas se intalneste si pe un epigraf, pastrat partial, descoperit la Mesembria (Nesebar - Bulgaria), ridicat in onoarea unor comandanti locali care s-au distins „conducand oastea in razboiul impotriva lui Burebeistas„.
Trecand la autori antici de limba latina numele regelui dac apare la: Iordanes (Getica 11,67) sub forma Buruista (Dehinc regnante gothis Buruista), la Trogus Pompeius (Historiae Philippicae in prologul cartii XXXII intocmita de Iustinus) se spune de o incrementa Dacorum per Rubobostem regem pe care unii autori moderni afirma ca ar fi o transcriere gresita a numelui Burebista. Ultimele cercetari insa arata ca cresterea puterii dacilor a avut loc cu mai mult de un secol inainte de Burebista ca o contra pondere la slabirea puterii celtilor, si deci este vorba de doua personalitati diferite.
Ca oricare geto-dac BUREBISTA avea un singur nume, obicei vechi aryan, si ca atare este specific traco-dac si face parte din grupa acelor antroponime ce nu se intalnesc la alte neamuri. Aceste nume sunt alcatuite din sufixe si elemente lexicale, curente in vorbirea uzuala, apartinand fazei in care au luat nastere numele proprii. Astfel de nume, compuse din doua teme sunt numite de lingvisti nume compuse, pline (zweistammige Vollnamen).
Primul dintre elementele numelui Burebista, Bur-Bure-Buris - se intalneste si la alte antroponime sau toponime tracice: Bur-re-nus, Bur-ena, Bour-keistos, Bur-gaena, Bour-feitos, Bor-brefa, Piro-Bori-Dava. Cea de-a a doua parte, finala, isi gaseste numeroase analogii: numele proprii din lumea traco-geto-daca sunt numeroase: Zaeri-vista, Aulu-beista si altele cat si in numele compus Tara-bostes sau Costo-bostes. Radacina cuvantului poate proveni din sanscritul -bhuri-h- care inseamna bogat, puternic, mult, iar a doua parte are radacini in bho-s-k care inseamna „stralucit” „nobil” sau „prea cunoscut„! Majoritatea cercetatorilor sunt insa de acord ca numele BUREBISTA ar insemna: „stralucit, nobil, binecunoscut, primul intre barbati, puternic”
Faptul ca numele marelui rege apare in atatea ipostaze unele pe acelasi monument sugereaza ca acest nume are in componenta vocale tracice care nu aveau corespondent in limba greaca sau latina ori are sunete ca „a” sau „i” pe care evident autorii antici sau lapicizii sculptori in piatra, incercau in zadar sa le redea in alfabetul latin sau grecesc, dar care sunete se regasesc in limba romana.
Cele doua mari realizari ale lui Burebista, pe langa alte multe alte infaptuiri, sunt realizarea primul stat al dacilor in acceptiunea moderna a cuvantului si unificarea triburilor geto-dace in cadrul acestui stat. Acest stat va supravietui creatorului sau ii numai timpul scurt pe care l-a avut pentru a se intari a facut ca Roma sa cucereasca Dacia si nu invers.
BUREBISTA a fost singurul om capabil ca intr-un timp relativ scurt sa uneasca toate semintiile certarete ale traco-daco-getilor, sa supuna pe toti vecinii si dusmanii Daciei, sa stapaneasca toate orasele de pe tarmul Pontului Euxin. Dacii sub domnia de 40 de ani a regelui, fiind neinvinsi in toate bataliile, realizand ceea ce lui Herodot si parea imposibil dar confirmandu-l pe acesta.
Tot el este cel ce a pus sa se cladeasca in piatra formidabilul sistem de cetati din Muntii Orastiei, a ridicat temple in care preotii daci au timp si se si dedica cercetarilor astronomice, de botanica, farmaceutica si medicina, si tot sub indelungata lui domnie numarul davelor creste vertiginos.
Unirea tuturor geto-dacilor a transformat neamul getic intr-o mare putere europeana, facand din Burebista „cel dintai si cel mai mare rege dintre cei ce au domnit candva peste Tracia„, stapan a ambelor maluri ale Dunarii pe aproape intreg cursul acesteia. Marea forta pe care neamul getic a pus-o in slujba regelui, i-a permis acestuia sa porneasca lupta impotriva celtilor si sa-i alunge din Dacia, ajungand astfel vecin cu neamurile germanice de sub conducerea suebului Ariovist. Victorios in luptele cu Boii si Tauriscii, apoi supunand pe celtii scordisci, va face incursiuni in teritoriile romane din Balcani, va supune pe Bastarni si va cuceri orasele-state grecesti de pe malul marii. Stapan pe un imens teritoriu, dispunand de forte uriase, militare si economice, Burebista isi putea permite sa se amestece in politica Romei. Numai norocul a facut ca armata lui Cezar sa nu ajunga sa dea piept cu ostile dace, otelite prin disciplina si fanatism religios. Alta ar fi fost soarta viitorului stapan al Romei.
Amenintarea uriasei puteri de la nord de Dunare a continuat sa obsedeze Roma si dupa moartea lui Burebista. Lucanus, contemporan cu Nero, in opera sa intitulata „Pharsalia„,in care a descris razboiul dintre Caesar si Pompei pune in gura lui Cato urmatoarele „feriti-ne, zei ceresti, ca, printr-un dezastru care i-ar pune in miscare pe geti si pe daci, Roma sa cada, iar eu sa mai raman teafar„!
Burebista si geto-dacii vor ramane in istoriografia erudita a evului mediu occidental fiind revendicati ca stramosi de diferite popoare: gotii, danezii. Spaniolii in „Cronica Generala” regele Alfonso el Sabio povesteste cu entuziasm si admiratie despre ZAMOLXE, BUREBISTA si DECENEU. Faptele marelui rege si intreaga istorie a dacilor au constituit motive de mandrie pentru atatia care s-ar fi vrut urmasii lor!.
RSS