lupul_alb writes "Cu 1.600 de ani în urmă, istoricul Dio Cassius a notat: "Se găsiră si comorile lui Decebal, cu toate că erau ascunse sub apa râului Sargetia... Căci Decebal, prin mijlocul captivilor lui, abătu râul, săpă albia lui si punând întrânsa mult aur si argint, precum si alte lucruri de mare pret si care puteau suferi umezeala, puse peste ele pietre si grămădi pământ; după aceea aduse din nou râul în albia lui, iar în pesteri, tot cu ajutorul acelor captivi, ascunse vesmintele si alte lucruri de felul acesta. După ce făcu acestea, el ucise pe captivi, ca să nu spună nimănui nimic. Dar Bicilis, un sot de-al lui, care stia ce se lucrase, fu prins si dădu pe fată toate acestea..."
Cu 1.600 de ani în urmă, istoricul Dio Cassius a notat: "Se găsiră si comorile lui Decebal, cu toate că erau ascunse sub apa râului Sargetia... Căci Decebal, prin mijlocul captivilor lui, abătu râul, săpă albia lui si punând întrânsa mult aur si argint, precum si alte lucruri de mare pret si care puteau suferi umezeala, puse peste ele pietre si grămădi pământ; după aceea aduse din nou râul în albia lui, iar în pesteri, tot cu ajutorul acelor captivi, ascunse vesmintele si alte lucruri de felul acesta. După ce făcu acestea, el ucise pe captivi, ca să nu spună nimănui nimic. Dar Bicilis, un sot de-al lui, care stia ce se lucrase, fu prins si dădu pe fată toate acestea..."
Cele de mai sus erau scrise la 200 de ani după cel de-al doilea război daco-roman. Nu se stie dacă ele reprezintă adevărul istoric, dar o realitate a rămas: După acel război, imperiul si-a refăcut finantele, un an romanii au fost scutiti de impozit, Traian a organizat timp de 123 de zile sărbători la Roma si a construit o serie de edificii mărete. Cercetătorii au evaluat la 165 de tone aur si 330 tone argint prada luată de Traian din Dacia, dar oare acesta era tot aurul strămosilor nostri? Unii oameni de stiintă, evaluând productia de aur din Muntii Apuseni la 15-20 tone/an (exploatarea era intensă si străveche, să nu uităm că aur din minele de lângă Brad s-au găsit si în tezaurele antice din piramidele egiptene, fapt demonstrat prin analize chimice), au estimat stocul de metal galben acumulat de daci la circa 1.000 tone! Atunci unde este restul? Cu sigurantă că Decebal nu a ascuns tot tezaurul în acelasi loc. În plus, în mod sigur, fiecare tarabostes avea averea lui. Să nu uităm nici stocurile de la exploatările miniere, care erau nu numai în Apuseni, ci si în Banat, în zona Ocna de Fier. Unde poate fi acel aur? Din când în când, aurul dacic a trimis câte un "semnal", cele mai semnificative fiind: - În secolul XVI, la vărsarea Streiului în Mures, un pescar a scos de pe fundul apei câteva monede de aur. Mai sus, într-o boltă zidită, a găsit 40.000 galbeni si bucăti de aur nativ. Unul dintre beneficiarii comorii a încercat să vândă câte ceva la Alba Iulia, dar a aflat cardinalul Martinuzzi, care, prin mijloace "specifice" a recuperat totul, în urma unor cercetări intense în apa râului el rotunjindu-si tezaurul. Cardinalul a început să cheltuie fără socoteală, construind un castel la Vintu de Jos si cumpărând cu nemiluita cai, bijuterii si alte obiecte de lux, atrăgând astfel atentia asupra lui. Drept urmare, împăratul Ferdinand de Habsburg l-a trimis în zonă pe generalul Castaldo, care l-a lichidat pe Martinuzzi, dar nu a mai găsit decât 2.000 de monede de aur. Un cronicar povestea că la Gherla, un alt domeniu al lui Martinuzzi, s-au găsit 1.600 kg. aur nativ si 250.000 florini. - Cronicile vorbesc de niste butoaie cu monede vechi de aur aflate în posesia domnitorului Petru Rares al Moldovei. - La 1716, un clujean pe nume Pavel Varga, îmbogătit brusc, lăsa un testament în care pomenea de o mare comoară din care luase ceva, restul, care ar fi putut îmbogăti toată populatia Transilvaniei, rămânând ascuns. - Pe la 1800, copilul unui tăran a găsit 264 monede de aur pe Dealul Aninesului. - În 1804, un preot din Vâlcele a descoperit la rădăcina unui fag bătrân 400 de monede dacice tip "koson". Ulterior, în aceeasi vară, s-au mai găsit 35, respectiv 987 monede de acelasi tip. - În 1970, un lucrător a găsit o monedă tip "koson" (nume care se presupune a proveni de la regele Cotiso, ceea ce ar confirma vechimea si acumulările din tezaurul dac) în zona sanctuarelor de la Sarmisegetuza. Enigmele rămân. Dacă evaluarea la 1.000 tone a tezaurului dacilor este măcar aproximativ reală, înseamnă că romanii au mai fost păcăliti o dată de înteleptul Decebal, chiar si după moarte, Bicilis jucând, probabil, rolul de "pion otrăvit". Chiar dacă o parte din aur a fost îngropată în albia Streiului, restul poate fi oriunde în arealul fostului regat dacic, zona cetătilor de lângă Orăstie fiind cea mai "fierbinte", dar să nu uităm că toată zona montană dintre Olt si Tara Hategului, probabil chiar si Masivul Godeanu, era un spatiu strategic, cu drumuri de culme si cu cetăti la gura văilor. Dacă mai adăugăm si zona asezărilor si a exploatărilor aurifere din Munti Apuseni si Munceii Dognecei, aria de căutare se măreste, la fel si sansele de a se mai găsi ceva si doar norocul sau eroziunea naturală pot aduce ceva nou.
de ILIE CHELARIU
"
